Home
|
|
Inceputurile botanicii...
Cu douazeci si patru de secole in urma, la
marginea Atenei putea fi intalnit adesea un dascal inalt, plin
de prestanta, inconjurat de un grup de tineri. Din zorii zilei
el isi ducea discipolii setosi de cunostinte spre magnifica
gradina ce se intindea langa impunatorul templu al lui Apollo
Lycius. De acolo incepea cu regularitate ,, cautarea stiintei
'', al carei itinerar strabatea aleile umbroase ale Lyceumului (
asa era numita gradina, cat si renumita scoala filozofica
intermediara aici, care sta la originea tuturor liceelor).
Dascalul insusi
se formase in scoala marelui Aristotel. Tirtam, originar din
insula Lesbos, era tanar si lipsit de experienta, cand Aristotel
l-a primit la Liceu. Si lui, cand devenise binecunoscutul savant
Teofrast, i-a predat scoala sa. Inca in perioada invataturii,
incantat de remarcabilul talent oratoric al discipolului
preferat, Aristotel spunea adesea :
,, Ce Tirtam?!
Tu esti un adevarat Teofrast !''
Inca de atunci
tanarul a capatat noul nume, care adliteram inseamna ,, divinul
orator''.
Timpul a aratat
ca s-a bucurat de un succes rasunator, nu numai in retorica, ci
si in multe stiinte. Dar marea lui pasiune era botanica. Nu
degeaba istoria i-a pastrat si un al treilea nume, de mare
cinste - ,,parinte al botanicii''.
Oamenii erau
interesati de lumea plantelor cu mult inainte de Teofrast. Pana
si omul primitiv incerca sa observe si sa-si cunoasca prietenii
verzi ce-l inconjurau. De la unele plante lua radacini, fructe
sau tulpini comestibile, pe unele le folosea drept arme
rudimentare de vanatoare iar pe altele ca medicamente...>
Cu timpul s-a
nascut nevoia de plante cultivate, a inceput selectia celor mai
bune forme. Toate acestea nu erau insa decat acumularea treptata
de ,,caramizi'' din care urma sa se ridice edificiul stiintei.
,,Arhitectul'' oficial al acestui edificiu a fost socotit
Teofrast. El a fost acela care a reusit pentru prima oara sa
separe de cunostintele zoologice observatiile destul de ample,
desi dispersate, asupra plantelor. Tot lui i-a revenit si
greutatea unificarii si sistematizarii initiale a datelor
acumulate intr-o singura stiinta, denumita botanica (de la
cuvintele grecesti ,, botanike'', ,,botane'' care inseamna
,,iarba'', ,,planta'').
Chiar si in
zilele noastre, lucrarile lui: ,, Cercetarea asupra plantelor''
care numara noua volume si ,, Cauzele plantelor'' in sase
volume, se traduc in toate limbile globului si se editeaza in
tiraje de masa. Teofrast a descris in amanunt in aceste lucrari
aproximativ 500 de specii. Pliniu, Discoride, Varro, Columella
si alti savanti ai antichitatii, care au trait in epocile
urmatoare, imbogatind fiecare in felul sau tanara stiinta, nu
s-au putut ridica mai sus de acest corifeu al Greciei antice.
Acesta situatie s-a mentinut aproximativ doua mii de ani, pana
la inceputurile Renasterii, cand s-a instalat epoca detalierii,
epoca lui Linne si Darwin. Acumuland tot mai multe date,
botanica n-a intarziat sa se transforme intr-un veritabil
complex de stiinte. Asemenea ramurilor unui arbore urias, au
inceput sa se desprinda din trunchiul ei: anatomia, morfologia,
fiziologia, sistematica, geografia, ecologia, genetica, selectia
si multe altele. Si fitocenologia - stiinta asociatiilor
vegetale existente actualmente pe Pamant, care studiaza
originea, formarea si distributia lor. Si paleobotanica -
stiinta care studiaza plantele fosile. Si astrobotanica sau
botanica cosmica, de curand nascuta si care se fortifica vazand
cu ochii. Modesta progenitura a lui Teofrast a crescut si s-a
maturizat!
O jumatate de
milion de specii de arbori, arbusti, ierburi si alte plante,
iata domeniul botanicii actuale. Si dintre acestea aproximativ
doua sute de mii de specii cultivate si aproape opt mii de
specii de plante decorative.
Datele actuale
privitoare la plante sunt atat de numeroase incat nici cu gandul
n-ai gandi, nici cu pana n-ai descrie. Si nici vorba intr-o
carticica de proportii modeste nu se poate vorbi despre toate
preocuparile botanicii.
|